tripla

română

Etimologie

Din franceză tripler.

Pronunție

• AFI: /tri'pla/

Verb

Conjugarea verbului (se) tripla
Infinitiv	a (se) tripla
Indicativ prezent pers. 1 sg.	(mă) triplez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să (se) tripleze
Participiu	triplat
Conjugare	I

1. (v.tranz. și refl.) a (se) face de trei ori mai mare; a (se) întrei.

Cuvinte derivate

• triplare

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• pârlit

Referințe

• DEX '98 via DEX online