trottola

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

italiană

(italiano)

Etimologie

Origine incertă. Poate în legătură cu trottare, care provine din latină tortus < participiu trecut al lui torquēre („a se întoarce”).

Pronunție

  • AFI: /ˈtrɔt:ola/


Substantiv

trottola f., trottole pl.

  1. titirez, prâsnel, sfârlează
  2. (fig.) piruetă (la patinaj)
  3. (gastr., mai ales la pl.) paste făinoase în formă de titirez

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate

Etimologie

Din trottolare.

Verb

  1. forma de persoana a III-a singular la prezent indicativ pentru trottolare.
  2. forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru trottolare.

Referințe