tubercul

română

Variante

• tuberculă

Etimologie

Din franceză tubercule < latină tuberculum.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

Declinarea substantivului tubercul
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	tubercul	tuberculi
Articulat	tuberculul	tuberculii
Genitiv-Dativ	tuberculului	tuberculilor
Vocativ	tuberculule	tuberculilor

1. tulpină subterană, scurtă și îngroșată, care înmagazinează substanțele de rezervă ale unor plante.
2. (anat.) denumire pentru diferite proeminențe aflate pe vase, cartilaje, piele, organe etc.
3. (med.) mică tumoare apărută în grosimea pielii sau în orice alt țesut.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online