uneltitoare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din uneltitor.

Pronunție

  • AFI: /u.nel.ti'to̯a.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
uneltitoare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ uneltitoare uneltitoare
Articulat uneltitoarea uneltitoarele
Genitiv-Dativ uneltitoarei uneltitoarelor
Vocativ uneltitoareo uneltitoarelor
  1. persoană care uneltește; conspiratoare, complotistă; intrigantă.


Traduceri

Referințe