urbaniza

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză urbaniser.

Pronunție

  • AFI: /ur.ba.ni'za/


Verb


Conjugarea verbului
(se) urbaniza
Infinitiv a (se) urbaniza
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) urbanizez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) urbanizeze
Participiu urbanizat
Conjugare I
  1. (v.tranz. și refl.) a da sau a căpăta un caracter urban, citadin.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe