urlare

română

Etimologie

Din verbul a urla.

Pronunție

• AFI: /ur'la.re/

Substantiv

Declinarea substantivului urlare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	urlare	urlări
Articulat	urlarea	urlările
Genitiv-Dativ	urlării	urlărilor
Vocativ	'	'

1. acțiunea de a urla și rezultatul ei.

Cuvinte derivate

• urla

Traduceri

faptul de a urla

---

italiană

(italiano)

Etimologie

Din latină ŭlŭlare < ululō.

Pronunție

• AFI: /ur'lare/

Verb

1. a urla, a țipa

   Ho capito, la smetti di urlare?

2. (despre animale) a rage, a zbiera, a urla

Sinonime

• 1: gridare, strillare

Cuvinte derivate

• urlatore
• urlo

Expresii

• urlare a squarciagola

Referințe

• Treccani.it