uruioc

română

Din ucraineană урyвок (uryvok), sârbocroată urivak.

Declinarea substantivului uruioc
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	uruioc	uruioace
Articulat	uruiocul	uruioacele
Genitiv-Dativ	uruiocului	uruioacelor
Vocativ	uruiocule	uruioacelor

(pop.) parte a urzelii de la capătul pânzei, care nu se mai poate țese și care se taie și se aruncă atunci când se scoate pânza din război.