util

română

Etimologie

Din franceză utile < latină utilis.

Pronunție

• AFI: /u'til/

Adjectiv

Declinarea adjectivului util
	Singular	Plural
Masculin	util	utili
Feminin	utilă	utile
Neutru	util	utile

1. care poate servi la ceva, care este folositor, necesar.

Cuvinte derivate

• neutil

Locuțiuni

• (loc.adv.) În timp util = la timp, la momentul oportun.

Traduceri

Traduceri

Substantiv

Declinarea substantivului util
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	util	utile
Articulat	utilul	utilele
Genitiv-Dativ	utilului	utilelor
Vocativ	utilule	utilelor

1. ceea ce servește, folosește la ceva.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online