uzură

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din franceză usure.

Pronunție

  • AFI: /u'zu.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
uzură
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ uzură uzuri
Articulat uzura uzurile
Dativ-Genitiv uzurii uzurilor
Vocativ uzură uzurilor
  1. deteriorare, degradare a unui obiect (prin întrebuințare îndelungată); uzaj.
  2. modificare progresivă a (dimensiunilor) unei piese tehnice, în cursul funcționării sistemului din care face parte.
  3. (fig.) slăbire, oboseală, epuizare.
  4. (fig.) (rar) corupție, desfrâu.


Traduceri

Etimologie

Din latină usura, franceză usure.

Substantiv


Declinarea substantivului
uzură
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ uzură uzuri
Articulat uzura uzurile
Dativ-Genitiv uzurii uzurilor
Vocativ uzură uzurilor
  1. (înv.) camătă, dobândă; cămătărie.


Traduceri

Referințe