desfrâu

română

Etimologie

Din des- + frâu.

Pronunție

• AFI: /desˈfrɨw/

Substantiv

Declinarea substantivului desfrâu
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	desfrâu	desfrâuri
Articulat	desfrâul	desfrâurile
Genitiv-Dativ	desfrâului	desfrâurilor
Vocativ	desfrâule	desfrâurilor

1. purtare, atitudine desfrânată; corupție, depravare; imoralitate.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online