vâlvora

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din vâlvoare.

Pronunție

  • AFI: /vɨl.vo'ra/


Verb


Conjugarea verbului
vâlvora
Infinitiv a vâlvora
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
'
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să vâlvoreze
Participiu vâlvorat
Conjugare I
  1. (v.intranz.) (rar; despre foc) a arde cu flăcări mari, a scoate vâlvătăi.


Traduceri

Referințe