văcăriță

română

Etimologie

Din văcar + sufixul -iță.

Pronunție

• AFI: /və.kə'ri.ʦə/

Substantiv

Declinarea substantivului văcăriță
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	văcăriță	văcărițe
Articulat	văcărița	văcărițele
Genitiv-Dativ	văcăriței	văcărițelor
Vocativ	văcăriță	văcărițelor

1. femeie care duce la păscut și păzește vacile; văcăreasă.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• cavitara

Referințe

• DEX '98 via DEX online