vărguță

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din vargă + sufixul -uță.

Pronunție

  • AFI: /vər'gu.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
vărguță
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ vărguță vărguțe
Articulat vărguța vărguțele
Genitiv-Dativ vărguței vărguțelor
Vocativ vărguță vărguțelor
  1. diminutiv al lui vargă; vărguliță.


Traduceri

Referințe