vertex

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din franceză, latină vertex.

Pronunție

  • AFI: /'ver.teks/


Substantiv


Declinarea substantivului
vertex
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ vertex invariabil
Articulat vertexul invariabil
Genitiv-Dativ vertexului invariabil
Vocativ vertexule invariabil
  1. (anat.) sinciput.
  2. (mar.) punctul ortodromei cu latitudinea cea mai ridicată.
  3. (met.) punctul cel mai vestic atins de traiectoria unui ciclon.


Traduceri

Referințe