viermușor

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din vierme + sufixul -ușor.

Pronunție

  • AFI: /vjer.mu'ʃor/


Substantiv


Declinarea substantivului
viermușor
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ viermușor viermușori
Articulat viermușorul viermușorii
Genitiv-Dativ viermușorului viermușorilor
Vocativ viermușorule viermușorilor
  1. diminutiv al lui vierme; viermișor, viermuleț, viermuș.


Traduceri

Referințe