viking
Aspect
Etimologie
Din franceză viking.
Pronunție
- AFI: /vi'king/
Substantiv
Declinarea substantivului viking | ||
m. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | viking | vikingi |
Articulat | vikingul | vikingii |
Genitiv-Dativ | vikingului | vikingilor |
Vocativ | vikingule | vikingilor |
- nume dat războinicilor, navigatorilor și negustorilor scandinavi care au întreprins, între secolele VII și X, numeroase expediții în Europa și în America de Nord.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online