vincier

română

Etimologie

Din vinci + sufixul -ier.

Pronunție

• AFI: /vin.ʧiˈer/

Substantiv

Declinarea substantivului vincier
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	vincier	vincieri
Articulat	vincierul	vincierii
Genitiv-Dativ	vincierului	vincierilor
Vocativ	vincierule	vincierilor

1. muncitor portuar care mânuiește vinciul.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• cervini

Referințe

• DEX '98 via DEX online