visătorie

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din visător + sufixul -ie.

Pronunție

  • AFI: /vi.sə.to'ri.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
visătorie
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ visătorie visătorii
Articulat visătoria visătoriile
Genitiv-Dativ visătoriei visătoriilor
Vocativ visătorie visătoriilor
  1. (rar) predispoziție către visare; stare de visare, de reverie, de meditație.


Traduceri

Referințe