vocaliza

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din franceză vocaliser.

Pronunție

  • AFI: /vo.ka.li'za/


Verb


Conjugarea verbului
vocaliza
Infinitiv a vocaliza
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
vocalizez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să vocalizeze
Participiu vocalizat
Conjugare I
  1. (v.tranz. și intranz.) (muz.) a executa vocalize.
  2. (v.refl.) (fon.; despre consoane) a trece de la valoarea de consoană la cea de vocală, a căpăta valoare de vocală.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe