voinicit

română

Etimologie

Din a voinici.

Pronunție

• AFI: /voj.niˈʧit/

Substantiv

Declinarea substantivului voinicit
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	voinicit	invariabil
Articulat	voinicitul	invariabil
Genitiv-Dativ	voinicitului	invariabil
Vocativ	voinicitule	invariabil

1. (pop.) faptul de a (se) voinici; haiducie.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online