voinicit

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a voinici.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
voinicit
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ voinicit invariabil
Articulat voinicitul invariabil
Genitiv-Dativ voinicitului invariabil
Vocativ voinicitule invariabil
  1. (pop.) faptul de a (se) voinici; haiducie.


Traduceri

Referințe