vorbișoară

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din vorbă + sufixul -ișoară.

Pronunție

  • AFI: /vor.bi'ʃo̯a.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
vorbișoară
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ vorbișoară vorbișoare
Articulat vorbișoara vorbișoarele
Genitiv-Dativ vorbișoarei vorbișoarelor
Vocativ vorbișoară vorbișoarelor
  1. (pop.) vorbuliță.


Traduceri

Referințe