vorbușoară

română

Etimologie

Din vorbă + sufixul -ușoară.

Pronunție

• AFI: /vor.bu'ʃo̯a.rə/

Substantiv

Declinarea substantivului vorbușoară
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	vorbușoară	vorbușoare
Articulat	vorbușoara	vorbușoarele
Genitiv-Dativ	vorbușoarei	vorbușoarelor
Vocativ	vorbușoară	vorbușoarelor

1. (pop.) vorbuliță.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online