De la Wikționar, dicționarul liber
Substantiv
Declinarea substantivului
vrăbiuță |
| f. |
Singular |
Plural |
| Nominativ-Acuzativ |
vrăbiuță |
vrăbiuțe |
| Articulat |
vrăbiuța |
vrăbiuțele |
| Genitiv-Dativ |
vrăbiuței |
vrăbiuțelor |
| Vocativ |
vrăbiuță |
vrăbiuțelor |
- diminutiv al lui vrabie; vrăbioară.
