De la Wikționar, dicționarul liber
(Deutsch)
Etimologie
Din wieder + holen.
Pronunție
Verb
Conjugarea verbului
wiederholen
|
| Infinitiv
|
wiederholen
|
Indicativ prezent
pers. 2 sg., 3 sg.
|
wiederholst
wiederholt
|
| Indicativ imperfect
|
wiederholte
|
| Participiu perfect
|
wiederholt
|
| Verb auxiliar
|
haben
|
- a repeta, a reîncepe, a reitera
sich wiederholen
- a spune (ceva) încă o dată, a se repeta
Cuvinte derivate
