zăvor

română

Din slavă zavorŭ.

Declinarea substantivului zăvor
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	zăvor	zăvoare
Articulat	zăvorul	zăvoarele
Genitiv-Dativ	zăvorului	zăvoarelor
Vocativ	'	'

încuietoare (la o ușă, la o fereastră etc.) constând dintr-o bară metalică mobilă, orizontală, care intră într-o ureche fixată pe toc.
dispozitiv folosit pentru fixarea unor piese tehnice mobile.