încuietoare

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din a încuia + sufixul -toare.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
încuietoare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ încuietoare încuietori
Articulat încuietoarea încuietorile
Dativ-Genitiv încuietorii încuietorilor
Vocativ încuietoare încuietorilor
  1. dispozitiv care încuie ceva.
  2. (fig.) dificultate, situație grea în care se află cineva.


Traduceri

Anagrame

Referințe