zăvorî

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Variante

Etimologie

Din zăvor.

Pronunție

  • AFI: /zə.vo'rɨ/


Verb


Conjugarea verbului
zăvorî
Infinitiv a zăvorî
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
zăvorăsc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să zăvorască
Participiu zăvorât
Conjugare IV
  1. (v.tranz. și refl.) a (se) încuia cu zăvorul.
  2. (v.tranz.) a bloca intenționat, cu ajutorul unui zăvor, deplasarea unui obiect sau a unei piese dintr-un ansamblu față de un alt obiect sau față de o altă piesă.
  3. (v.tranz.) a închide, a întemnița pe cineva.
  4. (v.tranz.) (pop.) a lega pe cineva în cătușe, în fiare.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe