zbânț

română

Etimologie

Din a (se) zbânțui (derivat regresiv).

Pronunție

• AFI: /zbɨnʦ/

Substantiv

Declinarea substantivului zbânț
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	zbânț	zbânțuri
Articulat	zbânțul	zbânțurile
Genitiv-Dativ	zbânțului	zbânțurilor
Vocativ	zbânțule	zbânțurilor

1. (reg.) joacă, zbenguire, hârjoană.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online