zbânțuitură
Etimologie
Din a (se) zbânțui + sufixul -tură.
Pronunție
- AFI: /zbɨn.ʦu.i'tu.rə/
Substantiv
| Declinarea substantivului zbânțuitură | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | zbânțuitură | zbânțuituri |
| Articulat | zbânțuitura | zbânțuiturile |
| Genitiv-Dativ | zbânțuiturii | zbânțuiturilor |
| Vocativ | zbânțuitură | zbânțuiturilor |
- (rar) zbânțuire.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online