zielen

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

germană

(Deutsch)

Etimologie

Din germana medie de sus ziln < germana veche de sus zilon, zilen.

Pronunție

  • AFI: /ˈʦiːlən/


Verb


Conjugarea verbului
zielen
Infinitiv zielen
Indicativ prezent
pers. 2 sg., 3 sg.
zielst
zielt
Indicativ imperfect zielte
Participiu perfect gezielt
Verb auxiliar haben
  1. a ținti, a ochi, a viza
  2. (fig.) a ținti, a avea ca obiectiv, a avea ca scop

Sinonime

Cuvinte apropiate