zvecui

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Etimologie necunoscută.

Pronunție

  • AFI: /zve.ku'i/


Verb


Conjugarea verbului
zvecui
Infinitiv a zvecui
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
zvecuiesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să zvecuiască
Participiu zvecuit
Conjugare IV
  1. (v.tranz.) a întinde fețele de încălțăminte pe calapod.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe