Sari la conținut

întrerupt

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din a (se) întrerupe.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.tre'rupt/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
întrerupt
Singular Plural
Masculin întrerupt întrerupți
Feminin întreruptă întrerupte
Neutru întrerupt întrerupte
  1. care este temporar oprit, suspendat.
  2. (adverbial) cu întreruperi.
  3. care are continuitatea oprită; rupt, tăiat.
    Fir întrerupt.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe