rupt

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search
Wikipedia
Wikipedia are un articol despre
rupt

română

Etimologie

Din a rupe.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
rupt
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ rupt rupte
Articulat ruptul ruptele
Dativ-Genitiv ruptului ruptelor
Vocativ ruptule ruptelor
  1. faptul de a (se) rupe.

Locuțiuni


Traduceri

Etimologie

Din a rupe.

Adjectiv


Declinarea adjectivului
rupt
Singular Plural
Masculin rupt rupți
Feminin ruptă rupte
Neutru rupt rupte
  1. făcut bucăți, ciopârțit; (despre obiecte de îmbrăcăminte) ros, uzat, găurit.
  2. (fig.) zdrobit, copleșit, sleit.
  3. lipsit de continuitate, despărțit în două (sau în mai multe) părți.
  4. (fig.) (despre relații prietenești, diplomatice etc.) desfăcut, curmat, întrerupt; anulat, stricat.
  5. (despre părți ale corpului) sfărâmat; fracturat.
  6. desprins (cu forța) din loc; smuls.
  7. înstrăinat de..., izolat, îndepărtat.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe