țipăt

română

Variante

• țipet

Etimologie

Din a țipa + sufixul -ăt.

Pronunție

• AFI: /'ʦi.pət/

Substantiv

Declinarea substantivului țipăt
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	țipăt	țipete
Articulat	țipătul	țipetele
Genitiv-Dativ	țipătului	țipetelor
Vocativ	țipătule	țipetelor

1. strigăt ascuțit (de durere sau de spaimă), zbieret, urlet, strigăt.

Cuvinte derivate

• țipoti

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• pățit

Referințe

• DEX '98 via DEX online