absurd

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din franceză absurde < latină absurdus.

Pronunție

  • AFI: /ab'surd/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
absurd
Singular Plural
Masculin absurd absurzi
Feminin absurdă absurde
Neutru absurd absurde
  1. care contrazice gândirea logică, care nesocotește legile naturii și ale societății, contrar bunului-simț; ilogic.

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Locuțiuni

Vezi și


Traduceri


Substantiv


Declinarea substantivului
absurd
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ absurd absurde
Articulat absurdul absurdele
Dativ-Genitiv absurdului absurdelor
Vocativ ' '
  1. ceea ce este absurd.

Sinonime


Traduceri

Referințe