călușel
română
Etimologie
Pronunție
- AFI: /kə.lu'ʃel/
Substantiv
| Declinarea substantivului călușel | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | călușel | călușei |
| Articulat | călușelul | călușeii |
| Genitiv-Dativ | călușelului | călușeilor |
| Vocativ | călușelule | călușeilor |
- căluț.
- (la pl.) instalație alcătuită din mai mulți căișori de lemn pe care încalecă copiii și care se învârtesc în jurul unui ax, fiind suspendați de niște bârne transversale; carusel, căișori.
- căluț.
- căluș.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online