copil

Copii

română

Etimologie

Etimologia acestui cuvânt este incertă, se supune că este de origine autohtonă.

Pronunție

• AFI: /koˈpil/

Substantiv

Declinarea substantivului copil
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	copil	copii
Articulat	copilul	copiii
Dativ-Genitiv	copilului	copiilor
Vocativ	copilule	copiilor

1. băiat sau fată în primii ani ai vieții (până la adolescență).

   În curte se jucau mulți copii.

2. tânăr, adolescent.
3. fiu, fiică.
4. (fig.) om naiv, fără experiență.

Sinonime

• 1: (înv. și pop.) făt, prunc, (în limbajul părinților) pui, (fam.) puradel, zgâmboi, (peior.) plod

Cuvinte derivate

• copilaș
• copilă
• copilărie
• copileț
• copili
• copilire
• copilit

Cuvinte compuse

• copil de casă
• copil din flori
• copil de școală
• copil de trupă
• copil legitim
• copil mic, copil de țâță
• copil nelegitim

Locuțiuni

• De (mic) copil = din copilărie.

Expresii

• (despre bătrâni) A ajunge (sau a da) în mintea copiilor = a-și pierde judecata, a se ramoli
• Unde (și)-a înțărcat dracul copiii = în locuri depărtate și pustii

Traduceri

băiat (sau fată) în perioada de la naștere până la adolescență

afrikaans: kind (Afrikaans) albaneză: fëmijë (Shqip) n. arabă: طفلة (العربية) (tifla) f., طفل (العربية) (tifl) m. catalană: nen (Català) cehă: dítě (Česky) n., děti (Česky) pl., nezletilý (Česky) m., nezletilá (Česky) f. chineză: 小孩 (中文) (xiǎohái), 小孩子 (中文) (xiǎoháizi), 孩子 (中文) (háizi) coreeană: 어린이 (한국어) (eorini) daneză: barn (Dansk) n., børn (Dansk) pl. ebraică: יֶלֶד (עברית) (yeled) m., יַלְדָּה (עברית) (yalda) f. engleză: child (English), kid (English) (familiar) esperanto: infano (Esperanto) estoniană: laps (Eesti) finlandeză: lapsi (Suomi) franceză: enfant (Français) m. friziană: bern (Frysk) n. germană: Kind (Deutsch) n. greacă: παιδί (Ελληνικά) (paidí) n. hindi: बच्चा (हिन्दी) m., बच्ची (हिन्दी) f. idiș: kind (ייִדיש) interlingua: infante (Interlingua) irlandeză: páiste (Gaeilge) m.

islandeză: barn (Íslenska) italiană: bambino (Italiano) m., bambina (Italiano) f. japoneză: 子供 (日本語) (こども, kodomo), 子 (日本語) (こ, ko), 未成年 (日本語) (mi-sēnen) latină: puer (Latina) m., infans (Latina) maghiară: gyerek (Magyar), gyermek (Magyar) malteză: tifla (Malti) norvegiană: barn (‪Norsk (bokmål)‬) n. neerlandeză: kind (Nederlands) n. papamiento: mucha (Papiamentu) poloneză: dziecko (Polski) n. portugheză: criança (Português) f., menino (Português) m., menina (Português) f. rusă: ребёнок (Русский) (reb'ónok) m., дитя (Русский) (dit'á) n. scoțiană: pàisde (Scots) slovenă: otrok (Slovenščina) m. spaniolă: niño (Español) m., niña (Español) f., infante (Español) m. suedeză: barn (Svenska) swahili: mtoto (Kiswahili) turcă: çocuk (Türkçe) ucraineană: дитина (Українська) (dytyna) f., дитя (Українська) (dyt'a) n.

Substantiv

Declinarea substantivului copil
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	copil	copili
Articulat	copilul	copilii
Dativ-Genitiv	copilului	copililor
Vocativ	'	'

1. lăstar crescut de la baza tulpinii unei plante, din primul nod.

Substantiv

Declinarea substantivului copil
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	copil	copile
Articulat	copilul	copilele
Dativ-Genitiv	copilului	copilelor
Vocativ	'	'

1. cui special fixat în stâlpul ușii sau al porții, pe care se îmbracă țâțâna.

Referințe

• DEX online