capitală
De la Wikţionar, dicţionarul liber
Cuprins |
română
Etimologie
Din fr. capitale
Pronunţie
Substantiv
| Declinarea substantivului capitală |
||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | capitală | capitale |
| Articulat | capitala | capitalele |
| Dativ-Genitiv | capitalei | capitalelor |
| Vocativ | capitalo | capitalelor |
- oraş de reşedinţă în care îşi au sediul organele supreme ale puterii de stat.
- oraş în care îşi au sediul organele de conducere ale unei unităţi administrative teritoriale.
Traduceri
oraş principal