cementa
română
Etimologie
Din franceză cémenter.
Pronunție
- AFI: /ʧe.men'ta/
Verb
| Conjugarea verbului cementa | |
| Infinitiv | a cementa |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
cementez |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să cementeze |
| Participiu | cementat |
| Conjugare | I |
- (v.tranz.) a trata termochimic oțelurile moi sau aliate, introducând carbon, crom, azot etc. în stratul lor superficial, pentru a obține un strat dur cu mare rezistentă la uzură.
- (v.tranz.) (med.) a obtura canalul unui dinte cu cement.
- (v.tranz.) (med.) a fixa cu cement protezele pe dinți.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online