creion

Creioane

română

Etimologie

Din franceză crayon.

Pronunție

• AFI: /kreˈjon/

Substantiv

Declinarea substantivului creion
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	creion	creioane
Articulat	creionul	creioanele
Genitiv-Dativ	creionului	creioanelor
Vocativ	creionule	creioanelor

1. instrument de scris, alcătuit de obicei din lemn, umplut cu grafit.

   Cineva scăpă pe jos un creion.

2. desen realizat în creion.
3. (fig.) mod de a scrie, de a compune; ușurința de a scrie, de a compune ceva (valoros).
4. obiect în formă de creion preparat din substanțe cosmetice, folosit ca fard.

Sinonime

• 1: condei

Cuvinte derivate

• creiona

Cuvinte compuse

• creion colorat
• creion luminos

Vezi și

• pix
• stilou
• toc rezervor

Traduceri

instrument de scris

engleză: pencil (English) franceză: crayon (français) m.

ucraineană: олівець (українська) (olivécʹ) m.