cronometror
română
Etimologie
Din franceză chronométreur.
Pronunție
- AFI: /kro.no.me'tror/
Substantiv
| Declinarea substantivului cronometror | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | cronometror | cronometrori |
| Articulat | cronometrorul | cronometrorii |
| Genitiv-Dativ | cronometrorului | cronometrorilor |
| Vocativ | cronometrorule | cronometrorilor |
- persoană care măsoară timpul cu cronometrul pentru a norma procesele de muncă, pentru a determina rezultatele întrecerilor sportive etc.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online