espalier
engleză
(English)
Etimologie
Împrumutat din franceză espalier, care provine din italiană spalliera < spalla („umăr”).
Pronunție
Substantiv
espalier, pl. espaliers
Verb
| Conjugarea verbului to espalier | |
| Infinitiv | to espalier |
| Prezent simplu pers. 3 sg. |
espaliers |
| Trecut simplu | espaliered |
| Participiu trecut | espaliered |
| Participiu prezent | espaliering |
Vezi și
Referințe
franceză
(français)
Etimologie
Din italiană spalliera < spalla („umăr; spate”).
Pronunție
- AFI: /ɛs.pa.lje/
Substantiv
espalier m., espaliers pl.
- (agr.) spalier
- Un espalier chargé de fruits.
- (p.ext.) spalier
- Des arbres en espalier.
- (la gimnastică) spalier
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Referințe
norvegiană
(norsk)
Etimologie
Împrumutat din franceză espalier, care provine din italiană spalliera < spalla („umăr”).
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
| Declinarea substantivului espalier | ||||
| n. | Singular | Plural | ||
| Nehotărât | Hotărât | Nehotărât | Hotărât | |
| Nominativ | espalier | espaliert | espalier/espalierr | espalierne |
- (agr.) spalier