spalier

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din germană Spalier.

Pronunție

  • AFI: /spa.li'er/


Substantiv


Declinarea substantivului
spalier
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ spalier spaliere
Articulat spalierul spalierele
Genitiv-Dativ spalierului spalierelor
Vocativ spalierule spalierelor
  1. suport format din stâlpi între care sunt întinse, orizontal și paralel, fire de sârma zincată pentru susținerea anumitor plante agățătoare sau a ramurilor unor pomi a căror creștere este dirijată de om.
  2. șir de tufe sau de arbuști cu ramurile tunse după un anumit sistem, formând un fel de perete de verdeață de-a lungul unei alei.
  3. alee mărginită de un asemenea perete de verdeață.
  4. aparat de gimnastică în formă de scară largă, fixat de perete.


Traduceri

Anagrame

Referințe