hibiscus

Vezi și : Hibiscus

Un hibiscus

română

Etimologie

Din franceză hibiscus < latină hibiscum. Provine din greacă antică ἰβίσκος (ivískos).

Pronunție

• AFI: /hi'bis.kus/

Substantiv

Declinarea substantivului hibiscus
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	hibiscus	hibiscuși
Articulat	hibiscusul	hibiscușii
Genitiv-Dativ	hibiscusului	hibiscușilor
Vocativ	-	-

1. (bot.) (Hibiscus) plantă ierboasă, arbustivă și arborescentă, originară din India și China, cu flori mari, viu colorate.

Vezi și

• bamă
• nalbă
• zămoșiță

Traduceri

plantă; arbust

afrikaans: hibiskus (Afrikaans) bască: hibisko (euskara) bulgară: хибискус (български) (hibiskus) m. catalană: hibisc (català) m. cehă: ibišek (čeština) m. chineză: 木槿 (中文) (mùjǐn) croată: hibiskus (hrvatski) m. engleză: hibiscus (English) esperanto: hibisko (Esperanto) estoniană: hibisk (eesti) finlandeză: hibiskus (suomi), kiinanruusu (suomi) franceză: hibiscus (français) m. germană: Hibiskus (Deutsch) m. greacă: ιβίσκος (Ελληνικά) (ivískos) italiană: ibisco (italiano) m. japoneză: 槿 (日本語) (むくげ, mukuge), ハイビスカス (日本語) (haibisukasu)

latină: hibiscum (Latina) n. lituaniană: kinrožė (lietuvių), hibisku (lietuvių), ybiške (lietuvių) maghiară: hibiszkusz (magyar), mályvacserje (magyar) neerlandeză: koraalmalve (Nederlands) m. norvegiană: hibiskus (norsk) m. poloneză: ketmia (polski), hibiskus (polski) m. portugheză: hibisco (português) m. rusă: гибискус (русский) (gibískus) m. sârbă: хибискус (српски / srpski) (hibiskus) m. slovenă: hibiskus (slovenščina) m. spaniolă: hibisco (español) m. suedeză: hibiskus (svenska) c. telugu: మందారము (తెలుగు) turcă: çingülü (Türkçe) ucraineană: гібіскус (українська) (gibískus) m.

Referințe

• DEX online

---

engleză

(English)

Etimologie

Din latină târzie Hibiscus < hibiscum. Provine din greacă antică ἰβίσκος (ivískos).

Pronunție

• AFI: /haɪ'bɪskəs/
• AFI: /hɪ'bɪskəs/

Substantiv

hibiscus, pl. hibiscuses

1. hibiscus
2. fel de cocteil, compus din șampanie și suc de merișoare

Sinonime

• 1: China rose

Vezi și

• mallow

Referințe

• Dictionary.com
• Wiktionary

---

franceză

(français)

Etimologie

Din latină târzie Hibiscus < hibiscum. Provine din greacă antică ἰβίσκος (ivískos).

Pronunție

• AFI: /i.bis.kys/

Substantiv

hibiscus m., hibiscus pl.

1. hibiscus

Referințe

• Wiktionnaire

---

latină

(Latina)

Variante

• hibiscum

Etimologie

Din greacă antică ἰβίσκος (ivískos).

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

Declinarea substantivului hibiscus
m.	Singular	Plural
Nominativ	hibiscus	hibiscī
Genitiv	hibiscī	hibiscōrum
Dativ	hibiscō	hibiscīs
Acuzativ	hibiscum	hibiscōs
Ablativ	hibiscō	hibiscīs
Vocativ	hibisce	hibiscī

1. nalbă, nalbă mare

Referințe

• Wiktionnaire