megalomanie

română

Etimologie

Din fr. mégalomanie < compus din gr. μέγα- (méga-, "mare") + μανία (manía, "manie").

Pronunție

• AFI: /me.ga.lo.ma'ni.e/

Substantiv

Declinarea substantivului megalomanie
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	megalomanie	megalomanii
Articulat	megalomania	megalomaniile
Dativ-Genitiv	megalomaniei	megalomaniilor
Vocativ	'	'

1. faptul de a fi megaloman.
2. stare psihică patologică întâlnită în unele boli mintale și manifestată prin delir de grandoare, asociat cu delir de persecuție.

Sinonime

• 1: îngâmfare
• 2: manie

Cuvinte derivate

• megaloman

Cuvinte apropiate

• grandomanie
• maniac
• manie

Traduceri

faptul de a fi megaloman

cehă: velikášství (Česky) n. daneză: storhedsvanvid (Dansk) n., megalomani (Dansk) c. engleză: megalomania (English) finlandeză: suuruudenhulluus (Suomi), megalomania (Suomi) franceză: mégalomanie (Français) f. germană: Größenwahn (Deutsch) m. greacă: μεγαλομανία (Ελληνικά) (megalomanía) f. interlingua: megalomania (Interlingua) islandeză: mikilmennskubrjálæði (Íslenska) n.

italiană: megalomania (Italiano) f. maghiară: nagyzási hóbort (Magyar) neerlandeză: grootheidswaanzin (Nederlands) m., megalomanie (Nederlands) f. norvegiană: stormannsgalskap (‪Norsk (bokmål)‬) m. poloneză: megalomania (Polski), poczucie wyższości (Polski) rusă: мания величия (Русский) (manija veličija) f. suedeză: storhetsvansinne (Svenska) n. turcă: megalomani (Türkçe)

Referințe

• DEX online