perdiție
română
Etimologie
Din franceză perdition.
Pronunție
- AFI: /per'di.ʦi.e/
Substantiv
| Declinarea substantivului perdiție | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | perdiție | perdiții |
| Articulat | perdiția | perdițiile |
| Genitiv-Dativ | perdiției | perdițiilor |
| Vocativ | perdiție | perdițiilor |
- stare de decădere morală în care se află cineva; pierzanie.
- ceea ce provoacă decăderea morală a cuiva.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online