pomet

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare
Un pomet

română

Etimologie

  1. Din latină pometum < pōmus. Confer italiană pometo.
  2. Din poamă + sufixul -et.

Pronunție

  • AFI: /po'met/


Substantiv


Declinarea substantivului
pomet
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ pomet pomete, pometuri
Articulat pometul pometele, pometurile
Dativ-Genitiv pometului pometelor, pometurilor
Vocativ - -
  1. (bot.) grădină cu pomi fructiferi; (la sg.; colectiv) mulțime de pomi fructiferi.
  2. (la pl. sau la sg. cu sens colectiv) mulțime de fructe; diverse varietăți de fructe.

Sinonime

Cuvinte apropiate


Traduceri

Referințe