prăpăd

română

Etimologie

Din a prăpădi (derivat regresiv).

Pronunție

• AFI: /prə'pəd/

Substantiv

Declinarea substantivului prăpăd
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	prăpăd	prăpăduri
Articulat	prăpădul	prăpădurile
Genitiv-Dativ	prăpădului	prăpădurilor
Vocativ	prăpădule	prăpădurilor

1. dezlănțuire de forțe, provocată de ființe sau de elementele naturii, care pricinuiește mari distrugeri de bunuri sau de vieți omenești; urgie, ruină, dezastru.
2. cantitate foarte mare, enormă; mulțime imensă; puhoi.

Expresii

• Prăpădul pământului (sau Domnului, lui Dumnezeu) = se spune despre o nenorocire îngrozitoare, despre ceva insuportabil, copleșitor

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online