pricinuitor

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a pricinui + sufixul -tor.

Pronunție

  • AFI: /pri.ʧi.nu.i'tor/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
pricinuitor
Singular Plural
Masculin pricinuitor pricinuitori
Feminin pricinuitoare pricinuitoare
Neutru pricinuitor pricinuitoare
  1. care produce, provoacă, prilejuiește, dă naștere la ceva.


Traduceri


Substantiv


Declinarea substantivului
pricinuitor
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ pricinuitor pricinuitori
Articulat pricinuitorul pricinuitorii
Genitiv-Dativ pricinuitorului pricinuitorilor
Vocativ pricinuitorule pricinuitorilor
  1. (înv.) persoană care face, inițiază, produce ceva.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe