reologie
română
Etimologie
Din franceză rhéologie.
Pronunție
- AFI: /re.o.lo'ʤi.e/
Substantiv
| Declinarea substantivului reologie | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | reologie | invariabil |
| Articulat | reologia | invariabil |
| Genitiv-Dativ | reologiei | invariabil |
| Vocativ | reologie | invariabil |
- ramură a fizicii al cărei obiect de studiu îl constituie curgerea lentă și deformarea în timp a corpurilor solide sub acțiunea forțelor exercitate asupra lor.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online